tudorduică-transsylvanica.ro

Kellemes Március 15-ét kivánok !!! La mulţi ani tuturor maghiarilor, de 15 Martie !!!

Kellemes Március 15-ét kivánok !!!
La mulţi ani tuturor maghiarilor, de 15 Martie !!!

 

Sper să aveţi o zi frumoasă, fără extremişti, în care, alături de tradiţionalele steaguri ale maghiarilor, mi-ar plăcea să-l văd şi pe cel românesc, precum şi steagul Transilvaniei…La Cluj sunt sigur că aşa va fi, ca în fiecare din ultimii ani !!! Chiar dacă, oficialitățile locale au considerat că steagul Transilvaniei este un pericol pentru România…

Respectul reciproc se clădeşte greu şi doar prin compromisuri continue. Hai să le facem, pas cu pas !!!

Sunt sigur că mulți români vor defila alături de voi, din respect și din dragoste față de voi, dragii noștri compatrioți.

Fără voi, nu am fi compleți, nu am fi ardeleni. Vă mulțumim pentru tot ce ați făcut bun de-a lungul istoriei și sperăm să mai faceți multe și de acum înainte, preferabil împreună…

Deşi înfrântă, Revoluţia maghiară a conturat o elită de oameni politici care, aproape două decenii mai târziu, vor fi actorii principali ai realizării dualismului austro-ungar, ducând naţiunea modernă maghiară, pe acelaşi palier politic cu germanii austrieci.

Data de 15 martie 1848 a căpătat valoare de simbol, marcând începutul luptei pentru libertate a naţiunii maghiare, devenind ulterior ziua naţională a maghiarilor de pretutindeni.

În ziua de 15 martie 1848, maghiarii, însufleţiţi de discursurile patriotice ale lui Kossuth Lajos, Petöfi Sandor, Ferenc Deak, Jozsef Eötvös, se mobilizează contra absolutismului habsburgic.

Începea astfel Revoluţia paşoptistă, în capitala Ungariei, Buda, naţiunea maghiară, elitele ei, alăturându-se valului de revoluţii care cuprinsese aproape întreaga Europă.

Revoluţionarii maghiari au adresat autorităţilor austriece un program care conţinea 12 puncte, cu numeroase revendicări de natură liberală şi naţională, cerând printre altele libertatea presei, parlament propriu( adunare generală), egalitatea în faţa legii a tuturor cetăţenilor, libertate religioasă deplină tuturor confesiunilor, precum şi abolirea vechilor privilegii feudale, emanciparea cu adevărat a ţăranilor şi iobagilor, eliberarea deţinuţilor politici, iar la ultimul punct, unirea Transilvaniei cu Ungaria.

Se mai cerea şi rechemarea în patrie a tuturor regimentelor şi unităţilor militare maghiare.

Tot în 15 martie, Dieta maghiară întrunită la Pojon (Bratislava de azi) va lua în dezbatere şi va adopta toate aceste 12 revendicări.

foto 1, László Márkó

Urmare a evenimentelor din 15 martie, împăratul Ferdinand al V-lea consimte, în dimineaţa zilei de 17 martie, să încredinţeze contelui Batthyány Lajos formarea unui guvern ungar în care intrau ca miniştri personalităţi importante din viaţa politică şi culturală maghiară, precum Kossuth, Széchenyi, Eötvös, Deák, Szemere şi Esterházy.

Guvernul şi Dieta maghiară vor menţine, o perioadă, relaţii cordiale cu Casa Imperială. În octombrie 1848 Lajos Kossuth preia conducerea revoluţiei maghiare care se radicalizează, vizând obţinerea independenţei Ungariei în cadrul teritorial al fostului Regat medieval maghiar, marcând începutul războiului civil dintre armata revoluţionară maghiară şi trupele imperiale.

În cadrul acestui război civil, desfăşurat între octombrie 1848 şi iulie 1849, românii, croaţii şi sârbii se vor alătura Curţii Imperiale, în speranţa păstrării identităţii lor naţionale. Evenimentele se vor precipita în Transilvania, ajungându-se la ciocniri armate între trupele maghiare şi românii din Munţii Apuseni conduşi de Avram Iancu, care vor conduce din păcate, la lupte sângeroase între români şi maghiari.

În 2 decembrie 1848, Împăratul Ferdinand abdică în favoarea nepotului său Franz Joseph, în vârstă de 18 ani. În cursul iernii lui 1849 trupele imperiale, conduse de generalul Windischgrätz, ocupă Buda, dar sunt respinse de maghiari în martie.

În aceeaşi lună Împăratul va promulga o nouă constituţie care va restabili autonomia Transilvaniei şi Croaţiei şi egalitatea în drepturi a tuturor naţionalităţilor din Imperiu. În aprilie 1849 Kossuth proclamă detronarea dinastiei Habsburgilor din calitatea lor de regi ai Ungariei. Tânărul Împărat Franz Joseph va cere ajutorul Ţarului rus Nicolae I, pentru pacificarea Imperiului.

 

În iulie 1849, prin intermediul lui Nicolae Bălcescu, se ajunge la un compromis între Kossuth şi Avram Iancu. Expresia acestui compromis a fost noua lege a naţionalităţilor, care oferea o serie de concesii în privinţa învăţământului şi utilizării limbilor naţionale în administraţie. Toate acestea veneau însă prea târziu, pentru că la 1 august 1849, la Şiria, lângă Arad, trupele revoluţionare maghiare, conduse de generalul Görgey, capitulează în faţa trupelor ruso-austro-croate. Represiunea autorităţilor austriece a fost extrem de dură, în 6 octombrie 1849, din ordinul generalului Haynau, 13 generali ai armatei revoluţionare maghiare au fost executaţi la Arad, rămânând în memoria colectivă maghiară ca „cei 13 martiri”.

Susţinerea de către Dietă a cererii de unire a Transilvaniei cu Ungaria, validată ulterior de către Împăratul Ferdinand al V-lea, nemulţumeşte profund cea mai mare parte a elitei naţionale româneşti din Transilvania, care va lua decizia organizării Marii Adunări Naţionale de la Blaj, din 3-5 mai 1848. Sub influenţa unor lideri naţionali precum Simion Bărnuţiu, George Bariţiu, Avram Iancu, sau Timotei Cipariu, Adunarea Naţională de la Blaj va adopta documentul „Petiţia Naţională” în care se protesta împotriva hotărârii unilaterale a Dietei maghiare de alipire fără condiţii, a Transilvaniei la Ungaria.

 

Comments

  1. Andre Bodo - martie 15, 2018 @ 5:46 am

    Asa da !
    ISTORIA numai asa poate fi respectata daca ambele parti o cunosc, si o respecta reciproc…caci cea ce a fost…nu poate fi schimbata fara minciuna…cea ce va fi trebuie invatat din greselile tecutului, si eliminat pt bunastarea tuturor…sant naiv ? Se poate

    Reply
    • Ioan Marginean - martie 15, 2018 @ 4:47 pm

      Cu tot respectul… dar exact asa am invatat ustoria acelor ani. Cel putin acea perioada istorica, nu a fost mistificata de regimul comunist. Mentionez ca am facut generala si liceul in anii ‘70-‘80.

      Reply
    • Ioan Marginean - martie 15, 2018 @ 4:53 pm

      Si tin sa multumesc autorului, pentru felul concis si totusi cuprinzator, in care a scris articolul. Si da, natiunea maghiara merita respectul Europei pentru contributiile pozitive aduse la cladirea unei societati civilizate.

      Reply
    • Ioan Marginean - martie 15, 2018 @ 4:56 pm

      Nu, nu sunteti naiv d-le Bodo… cel putin din punctul meu de vedere. Mai degraba sunteti un om realist si de bun simt.

      Reply
    • Tibor Nagy - martie 15, 2018 @ 9:02 pm

      Sunt de accord si alaturi, cat traim impreuna,
      trebuie sa me respectam unu la altu si sa me iubim ca suntem toti oameni, fara conditia
      ca ce limba vorbim.
      Pace intre romani si maghiari in Transilvania!!!

      Reply

Lasă un răspuns

Your email address will not be published / Required fields are marked *

%d blogeri au apreciat: