Luna de Jos, mai demult Lona, Lona de Jos, în maghiară Kendilóna, Kislóna, Lóna, în germană Kenderloch, Unter-Lonen, Lone, Lohne
1306 fl., riv. Louna
1315 p. Lona, in C-u de Doboka
1348 Elyam filium Pauli de Lonay
1531 in domo nostra Lona
1587-1589 Comitatu Dobocensis
1631 Magyar-Lona
1720 Kendi-Lóna
1800, 1817, 1839 C. Doboka, in Circulo Superiori, Processu Kis Iklodiensi
1839 Kendi-Lóna, Lóna
1877 SzDvm., Dobokai j.
1880-1918 SzDvm., Szamosújvári j.
1919-1925 Jud. Solnoc-Dăbâca, pls. Gherla
1925-1930 Jud. Cluj, pls. Someşu;
Biserica reformată
Luna de Jos, mai demult Lona, Lona de Jos, în maghiară Kendilóna, Kislóna, Lóna, în germană Kenderloch, Unter-Lonen, Lone, Lohne, județul Cluj/Kolozs megye/Kreis Klausenburg, Transilvania/Erdély/Siebenbürgen.
Face parte din regiunea etno-culturală Câmpia Ardealului/Erdélyi Mezőség/Siebenbürgische Heide.
A existat o așezare romană. S-au găsit monede de tip solidus din perioada împăratului Valentinianus III(începutul secolului al V-lea)-solidus, la plural solidī a fost o monedă de aur emisă, pentru prima oară, în vremea lui Constantin cel Mare și care a circulat din 309 AD în Imperiul roman (perioadă romană și bizantină) până la reforma monetară a lui Alexie Comnenul. – vezi Köpeczi Béla, Makkai László, Mócsy András, Szász Zoltán: Erdély története. Budapest: Akadémiai Kiadó. ISBN 963-05-4203-X. Hozzáférés ideje: 1986.
În evul mediu și perioada premodernă a aparținut succesiv mai multor familii nobiliare, cum ar fi Kaplon, Lóna, Kendi, Haller, Teleki.
Biserica greco-catolică, acum ortodoxă și neretrocedată
Biserica reformată-calvină există din anul 1727 (cuprinde: zidul de incintă, biserica, casa parohială).
Biserica greco-catolică, construită în 1927, azi ortodoxă și neretrocedată.
În cimitirul reformat a existat o biserică medievală în stil gotic distrusă în imprejurări neclare, înainte de anul 1700, distrugere ce pare a avea legatură cu frămîntările religioase generate de reformă și cu cele două mari schimbări: trecerea de la confesiunea catolică la cea unitariană și apoi de la confesiunea unitariană la cea reformată reformată (în anul 1641).
Unii istorici maghiari consideră, că distrugerea bisericii medievale a avut loc în timpul războiului curuților, deci după 1700.
În cimitirul românesc a existat, până la al doilea război mondial, o biserică de lemn cu cerdac.
Ruinele turnului din ansamblul Teleki
În anul 1850, din cei 763 de locuitori, 407 erau români, 307 maghiari, 46 țigani, 3 germani.
În anul 1900, din 1.099 de locuitori, 629 erau români, 376 maghiari, 5 germani, 89 diverși, mai ales evrei și țigani.
În anul 1891 existau 625 greco-catolici, 437 reformați, 55 romano-catolici, 15 mozaici, câțiva armeni catolici, luterani și un ortodox.
Castelul Teleki
sursa fotografii,
http://www.diaszporaalapitvany.ro/fototar/erdelyi-szorvanytelepulesek/kolozs-megye/kendilona