tudorduică-transsylvanica.ro

Regionalizarea României

Care este, de fapt, scopul regionalizării ? După părerea mea, este reducerea diferențelor, disparităților între regiuni (dar și în interiorul regiunilor) și stimularea dezvoltării economice durabile.

A propos, România este țara europeană cu cea mai mare diferență între regiuni, PIB-ul pe locuitor în București fiind de patru ori mai mare decât în regiunea Moldovei(așa numita regiune de Nord-Est). Chiar și față de Banat sau Transilvania, Bucureștiul are un PIB aproape dublu.

În 1998 s-a făcut un simulacru de regionalizare, de ochii lumii. S-au creat Regiunile de dezvoltare
din România. Acestea nu au statut administrativ, nu au personalitate juridică și sunt lipsite de putere legislativă sau de vreun corp executiv. O bătaie de joc, tipică administrației centraliste dâmbovițene, bine susținută de slugile politice din toate județele patriei.

Cauzele și efectele cele mai importante ale unei regionalizări bine făcute, ar fi: respectarea principiului
subsidiarității, reducerea decalajelor de dezvoltare inter- și intra-regionale și eficientizarea guvernării prin reducerea rolului statului la un actor care supraveghează buna funcționare a lucrurilor.

Un simplu actor, da! Vă dați seama acum, de ce nu vor politicienii actuali să facă  regionalizarea reală. Ar pierde controlul regiunilor, ceea ce este de neconceput pentru ei.

Dacă regionalizarea nu se va face de sus în jos, de către politicienii statului-națiune, înseamnă că regionalismul își va face loc de jos în sus, în mod natural și inevitabil. Probabilitatea apariției tendințelor secesioniste este mai ridicată, dacă politicienii statului centralist nu iau măsurile necesare.

Aceste tendințe ar putea fi și mai evidente, în cazul unei comunități conștiente de dezechilibrele cu care se confruntă regiunea lor. Unele comunități își vor da seama că statul-națiune are mai mare nevoie de regiunea lor, decât comunitatea locală sau regională de statul-națiune centralizat.

România are trei niveluri de administrație moștenite din perioada comunistă:
nivelul central, nivelul județean compus din 41 de județe și municipiul București, nivelul orășenesc și comunal. Dacă se dorește reorganizarea administrativ-teritorială, este necesară modificarea Constituției, deoarece art. 3 alin. 3 oficializează doar cele trei niveluri.

Singura propunere care merită luată în calcul, este cea a Ligii Transilvania-Banat, care are ca obiectiv organizarea României în șapte regiuni autonome: Banat, Bucovina, Dobrogea, Moldova, Muntenia, Oltenia și Transilvania, avându-se la bază modelul spaniol al comunităților autonome. Variantele lansate de partidele actuale sunt penibile, făcute parcă în răspăr.

Apare necesitatea acordării unui statut special Ținutului Secuiesc, care se deosebește din punct de vedere cultural, lingvistic și etnic de restul țării. Am putea oferi astfel de statut și lipovenilor din Delta Dunării, sau fostului Ținut Săsesc. La fel,  putem discuta de Crișana, de Maramureș, de Oaș, de Țara Călatei, de Țara Muscelului, de Oltenia de sub Munte, de Țara Vrancei, etc., etc..

În cadrul celor 7 regiuni autonome istorice, se poate jongla mult mai ușor cu acordarea unui statut special, decât în România centralizată de azi. Nu e treaba unui oltean, ce va face un transilvănean în regiunea lui, nici treaba unui bucovinean, ce va face un dobrogean în regiunea lui.

Mergând pe urma modelului spaniol(unul extrem de performant)regiunile trebuie să respecte principiul separației puterilor, așadar au nevoie de un Parlament ales prin vot direct, care să reprezinte puterea legislativă, de un guvernator ales(nu numit de puterea centrală)care să reprezinte puterea executivă, și de o Curte de Apel, care să reprezinte puterea judecătorească.

La fel cum prevede și Constituția Spaniei, vor exista două seturi de puteri: cele care vor fi reținute la centru și cele care vor fi transferate către regiuni. Legile regionale trebuie să respecte liniile impuse de legile naționale, iar cu timpul competențele regionale trebuie să crească, în toate domeniile importante. Până la urmă, este vorba de bani, de prosperitate. It is all about money…

Dacă discutăm de impozite, de veniturile generate de cetățeni, mai degrabă am putea lua modelul german, ca exemplu. Cotele principalelor taxe, impozitul pe venit și taxa pe valoare adăugată vor fi stabilite de centru, în timp ce restul taxelor și impozitelor vor fi stabilite de către regiuni.

Distribuirea urmează să se facă conform unui model mai echitabil: regiunile bogate vor transfera din venituri regiunilor sărace, dar într-o măsură în care cei care muncesc mai mult, să fie răsplătiți, nu taxați mai mult și inegal. Statul centralist face exact invers, împarte sărăcie tuturor regiunilor, nelăsând regiunile mai bogate și mai dinamice să se dezvolte, recte, să poată avea resurse de oferit regiunilor mai sărace(solidaritate, nu asistență, este o mare diferență între aceste două concepte).

Finalmente, despre responsabilitățile administrative. Acestea joacă un rol foarte important, trebuie să fie clar definite, iar reprezentanții centrului trebuie să devină reprezentanții puterilor regionale. Rolul societății civile este imens, iar puterea comunităților locale și regionale este mult mai mare decât suntem noi conștienți acum.
Principiul subsidiarității începe să capete putere și regionalizarea începe să prindă viață, fără să ne dăm seama, chiar dacă, oficial, ea nu există.

 

 

 

 

 

tduica / aprilie 30, 2019 / Autonomie, Regionalism, Relații interetnice, Transilvania

Comments

  1. lucian - aprilie 30, 2019 @ 10:51 am

    „solidaritate, nu asistență” , cred ca aici este marea problema a zonelor sarace, nu vor solidaritate , vor asistenta si pentru asta totul trebuie sa treaca pe la Bucuresti, iar despre PIBul din Bucuresti si cel din restul teritoriului ar fi multe de povestit, ceea ce pare a fi un pib mare in Bucuresti este un fals care ne este prezentat de puterea centrala.

    Reply
  2. freddy - aprilie 30, 2019 @ 12:36 pm

    O modalitate de impartire a banilor – singura viabila! – trebuie sa aiba un model simplu si consfintit in constitutie. 1/3 local; 1/3 regional; 1/3 national. Serviciile oferite (educatie/medical etc..) la nivel local/regional/national trebuie distribuite astfel incat sa sa muleze pe acest model de impartire. Nu banii se duc unde exista serviciile (acum controlate de la Bucuresti), ci serviciile se vor duce unde vor fi banii. Orice alta alternativa mai complicata (formule de distributie bazate pe n factori sociali,economici,etc…), injusta pentru simplul cetatean (ex. 3/5 national, 1/5 regional, 1/5 local) nu pot reprezenta solutie si vor avea un singur rezultat (ceea ce vedem de 30 ani): lipsa regionalizarii.

    Reply
  3. Miclea Gabriel Gheorghe - aprilie 30, 2019 @ 2:22 pm

    transilvania autonomă

    Reply
  4. Emil - mai 2, 2019 @ 3:00 pm

    Regiunea autonomă Banat. Granița administrativă la limita dintre CS si MH. Fiecare se gospodărește cum poate. Trei județe. Timiș,Arad,luam si Caraș Severin-ul care e veriga slabă. 75% la bugetul local, 25 ℅ la bugetul central. Din păcate trebuie să l-e dăm bani. Nu vrem separare. Ne dorim să fim lăsați în pace să trăim decent. Prea mulți bani ne fură că sa pompeze în alții.

    Reply
  5. Emil Aluas - mai 4, 2019 @ 3:24 pm

    Competitia creaza progres. Am publicat prin 1995 necesitatea regionalizarii astfel ca prin dezvoltare, inventie si inovatie, fiecare regiune sa stimuleze pe cealalta spre mai bine, mai frumos, mai eficient. Cei din presa de atunci, majoritatea si din prezent, mi-au spus ca sunt nebun. „Politic” atunci erau la moda I. Iliescu, Gh. Funar la Cluj, ca si acum dar mai mascati, toti nationalisti si ultra centralisti imbecili. Multi din generatia mai tanara– e. g. ca Rares Bogdan–, raman centralisti fanatici. Suntem o natiune slaba, fara dientitate, cu teama ca cineva doreste sa ne „cucereasca”. Nonsens. Sunt cuceribili doar cei slabi. De 2050 de ani suntem la fel. O tragedie care va mai dura alti 1000 de ani. Populatia din regiunile Extra-Carpatice nu se vor schimba. Priviti la TV Vax-Populi. De aceea Autonomia Ardealului SI Banatului este IMPERATIV necesara pentru viitorul acestui tinut binecuvantat. Emil Aluas, Uniunea Ardelenilor SI Banatenilor, Cluj. Currently in SUA.

    Reply
  6. Tim - mai 11, 2019 @ 11:50 pm

    „Care este, de fapt, scopul regionalizării ? După părerea mea, este reducerea diferențelor, disparităților între regiuni”

    Nu, scopul regionalizarii este eficientizarea, prin administrarea locala a resurselor proprii profitand de cunoasterea in detaliu a contextului regional. Centrul nu are cum sa cunoasca in detaliu conditiile locale si nici nu va fi vreodata stimulat de sentimente „patriotice” fata de o regiune, sentimente de care, o administrare regionala ar putea dispune. In schimb, regionalizarea nu va duce la reducerea diferentelor dintre regiuni, ci dimpotriva, ar putea adanci aceste diferente (pentru ca Centrul nu va mai redistribui resursele, alocand suplimente judetelor codase in scopul reducerii handicapului). Intre judetul Timis, de exemplu, si judetul Maramures este o diferenta uriasa dpdv. economic, cultural, al nivelului de trai etc.. Este judetul Timis locuit de oameni mai destepti si mai capabili decat cei din judetul Maramures? Nu. Diferentele au aparut datorita pozitionarii geografice, resurselor naturale etc.. O dovada in plus: judetul Caras-Severin, tot un judet banatean (ba chiar mai banatean decat Timisul, pentru ca este locuit de banateni sadea, nu a fost colonizat de ardeleni, olteni, moldoveni, asa cum s-a intamplat cu Timisul), este un „centru al saraciei” in Romania, coleg de clasa cu Vaslui, Teleorman, Maramures. Intre Timis si Caras-Severin diferentele sunt foarte mari.
    Ar mai fi, insa, o problema pe care adeptii regionalizarii nu o iau in seama (din ignoranta): cea mai mare contributie la bugetul de stat o are zona de sud a Romaniei. Per total, Moldova nu ofera nimic, Banatul contribuie cu 0.23 miliarde Euro, Transilvania cu 0.84 miliarde, iar sudul contribuie cu… 13.4 miliarde (date publicate de Min. FInantelor pentru 2016). Din aceste 13.4 miliarde, 11 vin de la Bucuresti, iar restul de 2.4 de la judetele din sud. Diferentele sunt foarte mari, bugetul de stat este constituit in proportie covarsitoare din banii celor din sud.

    Reply

Lasă un răspuns

Your email address will not be published / Required fields are marked *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: