Stema orașului Cluj/Kolozsvár/Klausenburg

Atâta înțeleg unii din istoria Clujului…Primele trei fotografii reprezintă stema orașului regesc Cluj/Kolozsvár/Klausenburg, adică supus doar regelui sau principelui Transilvaniei.

În anul 1316 regele Carol Robert de Anjou a scos Clujul din posesiunea Episcopiei Catolice a Transilvaniei și i-a acordat personalitatea juridică de oraș, scutindu-i de taxe și impozite pe coloniștii sași care doreau să se așeze la Cluj. Odată cu refacerea pe deplin a vieții orășenești, Clujul a primit un sigiliu în anul 1369, sigiliu confirmat regal în 18 mai 1377(deci acum 640 de ani) de regele Ungariei Ludovic de Anjou și folosit de atunci pe actele administrative, judecătorești și politice ale orașului.

Sigiliul era compus dintr-un zid crenelat de cetate și o poartă cu hersă (grilaj metalic sau din lemn masiv). Zidul simboliza statutul de oraș liber, care se supunea direct regelui sau principilor transilvani și în același timp simboliza puterea militară, economică, culturală și politică a orașului.

Deasupra lor se află desenate 3 bastioane cilindrice crenelate, care din 1476 au devenit patrulatere. Aceasta s-a constituit în stema tradițională a orașului, care de altfel a fost înscrisă de-a lungul timpului și pe mai multe pe fragmente ale zidului cetății medievale clujene (pe strada Republicii; Bastionul Croitorilor), pe clădirea Primăriei din Piața Unirii, pe o lojă a Teatrului Național din Cluj, pe Obeliscul Carolina și în Biserica Sf. Mihail în partea stânga inferioară a portalului sacristiei, aflat pe latura nordică a corului.

Stema tradițională sau elemente ale ei au fost preluate de-a lungul timpului și de alte instituții clujene: Monetăria din Cluj, care a și bătut-o pe mai multe monede;
Tipografia înființată la Cluj, stema fiind tipărită pe coperta cărților tipărite aici;
Este și emblema vechii Universități din Cluj și a actualei Universități Babeș-Bolyai.

A patra fotografie este opera comandată de un frustrat patologic numit funar…O chestie, fiindcă stemă nu poate fi numită…Iată istoria acestui „ceva”…dealtfel ilegal !!! Parcă asta contează pentru administrațiile orașului…

Începând cu anul 1999 primăria municipiului folosește o nouă stemă în actele oficiale. Aceasta a fost realizată de o elevă de liceu în anul 1995, în cadrul unui concurs inițiat de primarul Gheorghe Funar (PRM). Noua stemă combină reprezentarea Monumentului Memorandiștilor de pe Bulevardul Eroilor cu statuia zeiței Minerva, sub care este plasat un lup dacic.

Stema introdusă de administrația Funar nu a fost aprobată de Comisia Zonală de Heraldică (în consecință nici de CNHGS), motiv pentru care folosirea ei constituie o încălcare a legilor în vigoare.

Întrebată cu privire la motivul pentru care noua administrație locală, condusă de Emil Boc, nu a înlăturat stema introdusă de Gheorghe Funar, purtătoarea de cuvânt a domnului Boc a arătat în ianuarie 2007 că un asemenea demers „ar lua și timp, și bani”(!!!!)

Arhitectul Virgil Pop, secretar al Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice, a declarat că odată cu stema ar trebui revenit și la denumirea oficială de Cluj, arătând că „cu o stemă și o denumire pentru cimpanzei” orașul nu ar avea vreo șansă de a deveni capitală culturală europeană.