tudorduică-transsylvanica.ro

Răspuns unui „tovarăș patriot”moldovean, care acuză administrația austriacă, că a „jefuit Bucovina și a deznaționalizat românii”…

Răspuns unui „tovarăș patriot” moldovean, care acuză administrația austriacă, că a „jefuit Bucovina și a deznaționalizat românii”…O ducem în schimb nemaipomenit de bine sub minunata administrație românească !!! Mai ales moldovenii !!!

Corurile reunite ale şcolilor românesti din Cernăuţi în anii 1915-1916. sursa, http://www.memoria.ro/multimedia/galerie_de_imagini/f:-type/article_images_filter/f:-by/imageDetails1/f:-query/1920-1930/pagina-2/

Unii dintre voi, cred că trăiți într-un univers paralel. Deși au trecut aproape 100 de ani de la evenimentele din 1918, ați rămas cu aceleași frustrări tembele…

Dacă au dus-o așa de rău bucovinenii, înainte de 1918, cum dracu de arată regiunea mai bine decât restul Moldovei ???

Cum de satele bucovinenilor sunt mai bine organizate și mai prospere decât majoritatea celor din Moldova ?

Cum de aveau nobilime românii bucovineni, cum de aveau deputați la Viena, cum de aveau școli românești, iar funcționarii erau obligați să știe limba română, încă din 1793???

În 13 februarie 1848, înaintând un memorandum conducerii imperiale vieneze, o delegație a bucovinenilor cere mai multă autonomie în cadrul unirii sub coroana Austriei și crearea unui ducat românesc, iar „împăratul austriac să poată purta și titlul de mare duce al românilor”, ca o recunoaștere a românității Bucovinei.

Astfel, la 4 martie 1849, ei obțin un statut de autonomie a Bucovinei în Imperiul Austriac, iar la titlurile imperiale ale împăratului Franz Josef se adaugă și acela de Mare Duce al Bucovinei.

Este creată Dieta Ducatului Bucovinei, care se întrunește pentru prima oară la 6 aprilie 1861. În cadrul acestei instituții erau reprezentate toate minoritățile, iar românii dețineau majoritatea. Președintele dietei, Eudoxiu Hurmuzachi, devine astfel mareșal al Bucovinei.

Prin rezoluția imperială din 26 august 1861, Bucovina primește dreptul de a avea drapel propriu (culorile erau albastru și roșu, dispuse orizontal, având la mijloc stema Bucovinei), stemă (reprezentând capul de bour, încadrat de 3 stele), precum și toate drepturile adiacente statutului de Ducat al Imperiului Austriac.

Proprietăţile bisericeşti au fost reunite într-un „Fond religionar”, ale cărui venituri au fost utilizate pentru construirea de spitale, şcoli, drumuri, poduri. A fost introdus cadastrul general. În localităţile urbane au fost introduse alimentarea cu apă, canalizarea, energia electrică, iluminatul public.

 

Românii din Bucovina au avut o viaţă politică, naţională, religioasă şi culturală proprie.

S-au afirmat în literatură şi ştiinţă personalităţi de marcă, precum istoricii Eudoxiu Hurmuzachi şi Dimitrie Onciul, Teodor Stefanelli, folcloristul Simion Florea Marian, scriitorii Iraclie Porumbescu şi Constantin Morariu, poetul Dimitrie Petrino, pictorul Epaminonda Bucevschi şi compozitorii celebri Ciprian Porumbescu, Tudor Flondor, Eusebiu Mandicevschi.

După deschiderea Universităţii locale din Cernăuți, în 1875, facultăţile de drept şi de filosofie erau frecventate de studenţi români, organizaţi şi ei după sistemul german în societăţi academice ca „Arboroasa”, „Junimea”, „Bucovina”, „Moldova” şi „Dacia”.

La aceste facultăţi, ca şi la cea de teologie s-a putut forma pătura de intelectuali care, în luptă cu germanii şi ucrainenii, au întreţinut vie conştiinţa naţională românească până la Unirea cu România. Ce mai deznaționalizare !!!!

„Homo bucovinensis, prototip al individului tolerant”

Unii istorici consideră că perioada în care acest spaţiu s-a aflat sub administrație austriacă, a condus la o dezvoltarea fără precedent a provinciei.

„Imperiul Austriac a stăpânit acest teritoriu până în 1918, perioadă în care în Bucovina s-au petrecut numeroase transformări care au contribuit la schimbarea fizionomiei demografice, economice, politice, etnice şi culturale a provinciei, conferindu-i un statut singular în comparaţie cu regiunile învecinate.

În urma acestor transformări, Bucovina a devenit în conştiinţa opiniei publice cultivate o „Elveţie” a estului Europei, capitala provinciei, Cernăuţi, dobândind titlul deosebit de măgulitor de „Mica Vienă”, afirmă istoricul Florin Pintescu.

http://www.memoria.ro/multimedia/galerie_de_imagini/f:-type/article_images_filter/f:-by/imageDetails1/f:-query/1920-1930/pagina-2/

Mai citiți și istorie scrisă de istorici adevărați și terminați cu veșnica victimizare a românilor, fiindcă devenim penibili și ridicoli !!!

Cei mai mari asupritori ai poporului român, sunt clasa politică românească și administrația numită de ea…Sunt dușmanii propriului popor.

În rest, gargară ultranaționalistă și șovinism cât cuprinde !!! Măi oameni buni, gândiți cu creierul vostru, că de aia îl aveți…

Nu au fost toate roze nici în Bucovina Austriacă dar, cu siguranță, a fost o perioadă fastă și pentru majoritatea românilor bucovineni…

În fotografii, grupuri de români bucovineni, „exploatați și deznaționalizați”…

sursa fotografii,

http://www.memoria.ro/multimedia/galerie_de_imagini/f:-type/article_images_filter/f:-by/imageDetails1/f:-query/1920-1930/pagina-2/

Comments

  1. Rodica Chelaru - iunie 1, 2018 @ 5:09 am

    Austria nu e Ungaria. Sunt de acord cu ceea ce ati prezentat din arhive, stiam de la cativa bucovineni pe care i-am cunoscut cu multi ani in urma de bunastarea pe care au avut-o si au pierdut-o sub comunisti. Dar spiritul gospodaresc si inteligenta economica s-au transmis la generatiile urmatoare. Nu acelasi lucru se intampla insa in Harghita si Covasna din pacate. Si, iarasi sunt de acord cu Dvs., clasa politica actuala aflata la putere este cea care distruge ce a mai ramas bun in tara.

    Reply
    • tduica - iunie 1, 2018 @ 6:41 am

      Vă sugerez să vizitați Secuimea și mai disuctăm pe urmă. Spiritul gospodăresc este cât se poate de prezent la secui. Chiar dacă nu sunt foarte bogați.

      Reply
  2. Domestos - iunie 6, 2018 @ 7:34 pm

    F. bun articol, atinge „corzile sensibile”, drept urmare sare siguranta la multi care au crescut sugand agatati de mamelonul istoriografiei patriotice marcata de Xenopol, Iorga, national/comunism si Ion-Aurel Pop.

    Reply
    • tduica - iunie 9, 2018 @ 8:05 am

      dacă ai vedea ce mesaje primesc de la verzi…

      Reply

Lasă un răspuns

Your email address will not be published / Required fields are marked *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: